Cum a fost seara de Crăciun la voi?
La noi a fost distractiv-conspirativ, deși contextul e mai degrabă de plâns decât de râs…
Cu câteva zile înainte a vuit toată Belgia, în șoc și revoltă, față de o descindere a Poliției acasă la o familie din Waterloo, în urma unui denunț (vecini de bine) de încălcare a regulilor Covid.
Cei care nu realizează, vă explic: Waterloo e un orășel, evident celebru pentru bătălia sa, dar nu numai.
Este foarte înstărit, sunt mulți anglofoni și cadre americane NATO (au și școala americană St-John) care locuiesc acolo.
Cei care știu un pic Belgia, vor pricepe imediat: în Waterloo este un magazin Delvaux* și cu asta am spus tot.
În seara cu pricina, descinde Poliția și dintr-una în alta, se lasă cu bătaie ca la hoții de cai. Adică polițiștii (bărbați) o bat de-o smintesc pe mamă, de față cu cei trei copii ai ei, printre care și fetița de 13 ani care invitase niște prietene, nerespectând astfel faimoasele reguli Covid.
La 12 ani nu trebuie nici măcar să porți mască, la 13 ani… ia mama ta bătaie cum scrie la carte.
Ghinion pentru Polițiști, unul din puștani a filmat felul în care au bătut-o și au legat-o însângerată pe trotuar în fața casei, înainte de a urca pe toată lumea în dubă spre Comisariat.
În aceeași seară, vuia Twitter cu imagini șocante.
Deci bănuiesc că toată lumea a băgat la cap să nu cumva să îi apuce fanteziile de Crăciun, gen… petrecere familială ca pe vremuri, când în familia noastră, ne adunam pe puțin vreo 14 adulți, plus puștimea fiecărui cuplu.
Nu, anul ăsta de Crăciun: 6 oameni cu tot cu copii, indiferent de vârstă.
Vă liniștesc imediat, pentru acest caz de violență polițienească, evident s-a deschis o anchetă, și ca de obicei, aceasta își va urma cursul și nu se va întâmpla nimic deosebit.
Probabil ni se va servi din nou ciorba reîncălzită a faimosului “sindrom de delir agitat”, așa cum au făcut în cazul slovacului Jozef Chovanec, decedat în aeroportul din Charleroi după ce fusese bătut măr de polițiști aiurea în tramvai. Nu mai menționez că în timp ce omul agoniza, polițiștii (printre care și o femeie) se filmau lângă el, făcând salutul nazist.
În mod clar și cert sunt cazuri rare, cele despre care aflăm.
Dar să revin la cum ne-am petrecut noi Crăciunul…
Eu am fost invitată la soțul meu, eram numai noi patru, în familie, super ambianță.
Aperitive, cadouri, mâncare cât cuprinde, gătise soțul meu numai bunătăți. Adusesem eu un St-Emilion 2015 super premiat, iar la desert, faimoasa “Bûche de Noël” de fapt două, una cu spumă de zmeură și cealaltă cu spumă de ciocolată.
Și apoi am hotărât să jucăm, ca pe vremuri, o partidă de Pictionary, dar nu desenat ci mimat.
E mai nostim și se încing spiritele mai tare, mai ales când e contra-cronometru și mimezi în același timp cu cealaltă echipă. Pare simplu de jucat, e greu de mimat.
Ai cartonașe cu diferite culori, dai cu zarul și în funcție de culoarea pătrățelei pe care se află echipa ta pe platoul de joc, mimezi fie un obiect, fie o persoană, fie o idee abstractă, fie ceva foarte dificil. Iar co-echipierul tău trebuie să ghicească acel cuvânt în maxim 1 minut.
La un moment ne-am dat și noi seama că strigam ca disperații încercând, fiecare echipă, să ghicească ce cuvânt anume era mimat. Și vedem, așa în zare, cumva peste gardul viu, care e foarte înalt, e de vreo 2 metri, o lumină albăstruie intermitentă.
Ne-am calmat imediat, la gândul că ne-or fi denunțat vecinii că noi petrecem cât 10, big time.
Slavă Domnului, nu la noi veneau, sau poate chiar nu îndrăzneau să meargă la nimeni în seara Crăciunului… sper.
Ne-am terminat frumos partida și când ne-am uitat la ceas, era deja 21h45.
Catastrofă, căci în Bruxelles, interdicția de circulație pe timpul nopții începe de la orele 22h.
Din fericire, la câțiva km mai încolo, în Flandra, unde stă soțul meu, aceeași interdicție începe abia de la miezul nopții, în stil Cenușăreasa.
Așa că repede, repede, repede, ne-am urcat în mașină și… pe cai, că ne filmează Poliția cu drone, păcat că n-avem o praștie pe stil vechi! Da, în Belgia cică e voie, în Franța e (încă) interzis!
Zice soțul meu… hai să intrăm în Bruxelles pe drumuri lăturalnice, nu pe Bulevard, că acolo sigur stau și controlează.
Precizez, pentru că unii dintre voi nu îl cunoașteți deloc: are GPS integrat în minte de la naștere. În orice loc al lumii, chiar și în China, unde a călătorit în tinerețe, imediat după studii, timp de 1 an, se descurcă li-te-ral cu ochii închiși.
Totuși, senzația a fost super tare, ne feream de Poliție de parcă eram din banda lui Al Capone și o luam pe căi ferite să nu ne prindă polițiștii cu portbagajul gol-goluț, fără nici un fel de trafic: alcool, țigări de contrabandă, arme sau alte acareturi ilegale.
Mă întreabă la un moment dat soțul meu, foarte conspirativ, cu sclipirea aceea în ochi pe care nu o mai zărisem de ceva vreme: „vrei să sting farurile?”
O idee super sexy, dar pragmatismul meu legendar a învins, de astă dată: „mai bine nu, că ne cam grăbim, nu?”
Pentru că bun, mă ducea pe mine acasă fuga-fuga, dar mai trebuia să se întoarcă înapoi și să iasă din Bruxelles la timp, pentru a ajunge în districtul minunat al Cenușăresei.
De mult nu mai râsesem cu atâta poftă. Crăciun în stil Al Capone!
Și ca să nu uit, cei care stați în Bruxelles sau sunteți în trecere/vizită prin capitala Europei: vă rog să vă burdușiți portofelele cu bancnote multe și mari, deoarece de la 1 ianuarie 2021 tot orașul devine perimetru de circulație cu 30km/h – cu rare excepții. Sper… gen, prin tunel sau pe marile bulevarde – chiar dacă e absurd și aproape periculos pe alocuri.
Astfel, se rezolvă și problema mobilității: nu va mai fi deloc!
Cică nu mai au bani la pușculița statului și de aia măresc doar amenzile pentru depășirea vitezei regulamentare. Presimt că o să fie super distractiv și de revelion.
Dublă porție de distracție bruxelleză: să ajungi acasă la timp, dar mergând doar cu 30km/h…
Un fel de Al Capone care face yoga.
Amalia
PS: ca de obicei, dacă are steluță, dai click și mai afli una-alta.