Allons enfants de la Patrie,
Le jour de gloire est arrivé!
Știu, e Marseieza, dar e aplicabilă astăzi și Belgiei.
Când îmi bat gura eu, de una singură, sunt „parte a problemei și nu a soluției”.
Când Tribunalul de Primă instanță din Bruxelles îmi dă dreptate și mie și Ligii pentru drepturile omului – pe toată linia – problema deja a trecut de mijlocul terenului.
E în teren la înfricoșați, la speriații de Covid televizat și la mințile flaușate.
Adevărul e că acum sunt vremuri absolut epice pentru avocații care au cojones.
Pentru cei care cred cu tărie în libertate, în Constituție și în dreptul de a trăi fără jugul imoral al dictaturii sanitare.
Mi-aduc aminte că la 18 ani inițial voiam să dau la… Drept.
Dar nu rețineam pe de rost manualul de Economie politică.
Prea multe citate din discursurile Tov. Ceaușescu. Asta m-a descurajat atunci!
Of, Doamne, ce avocată cu cojones aș fi fost acum!
Vă las să vă bucurați de această mică victorie*.
Lupta finală abia sosește: „Legea Pandemiei”!
Amalia
PS: O bucurie nu vine niciodată singură, nu? Alaltăieri a venit primăvara, 20° însorite, au înflorit magnoliile peste tot. Ieri a venit Brad Pitt (57 de ani, deja) la noi în vizită, nu vă spun ce „motiv esențial” avea el pentru a călători, căutați și voi pe net, sigur găsiți: jet privat + limo = avem reguli Covid, dar nu pentru Brad, fostul iubit al Larei Croft, care zicea prin avocatul ei că lui tare îi mai plac chestiile „Fight Club” în cuplu. Iar azi… „allons enfants de la Patrie!”.
Mă întreb mâine ce va fi? În mod clar…
Life is like a box of chocolates, mai pe șleau cojones de ciocolată, dacă tot vine Paștele…