De tine mi-e dor și tac,
Fiindcă tu ești departe și taci.
Iar tăcerea aceasta cu luciu de lac
ne înșeală și ne minte, stângaci.
După tine tânjesc, și tac,
Tu nu știi tot ce sunt și ce vreau,
Cu dorințe fierbinți mă-mbrac și dezbrac
amăgindu-mă că-ți pot spune pe șleau.
Doar despre tine visez, și tac,
Fiindcă-n urma ta, noaptea se coboară
și dansează furii ce-mi prefac
dorința-n furie, la vreme de seară.
Cu tine mereu în gând, eu tac,
Fiindcă dorul de tine nu are leac.
Și cu soarta nedreaptă învăț să mă-mpac
Nu mă doare, nu-mi pasă… inutil mă prefac.
În brațele tale m-aș ascunde să tac,
Iar tu să asculți cum se acordă inimile noastre.
Și să-mi spui că-ți dorești o vară cu mac,
Și-o noapte între noi, presărată cu astre.
Amalia