My darling,
Cel mai bun prieten al tău v-a părăsit.
Și în inima ta e un munte de tristețe, simt.
De mai bine de un deceniu în familia voastră… o viață de câine, întreagă.
Iubirea nu are niciodată un format predefinit.
Ne poate răscoli în multe feluri.
Cred că știu ce simți.
Sunt sigură că e acum undeva în paradisul câinilor, alergând veselă și zburdalnică pe o pajiște asemănătoare cu cea pe care o iubea atât de mult.
Sunt sigură că nu uită, precum nici tu nu uiți, plimbările voastre, înțelegerea fără vorbe de prisos, doar din priviri, felul în care o măngâiai și o încurajai.
Sunt sigură că a avut o viață frumoasă alături de voi toți și, cu siguranță, viața voastră a fost mai veselă și mai plină datorită ei.
Asta însemnând că fiecare și-a îndeplinit chemarea.
Ultimul ei cadou frumos, dacă îl poți accepta, deși doare din rărunchi, e să te învețe să “let go”.
Dacă îmi dai voie, am să printez fotografia ta cu ea, aș vrea să o păstrez, sunteți atât de frumoși amândoi…
Iar tu încearcă să îi păstrezi iubirea întreagă în suflet.
Și, dacă poți, “let her go in love”.
Doucement.
Un peu à la fois.
Tout en tendresse.
Îmi pare rău că nu pot să fac mai mult.
Amalia